CLUJ NAPOCA - ORAŞ CANDIDAT LA TITLUL DE CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ 2021

CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ A TINERETULUI 2015

 

OBIECTIVE TURISTICE CLUJ-NAPOCA

Înconjurat de șapte dealuri, străvechi centru de cultură și civilizație românească, CLUJ-NAPOCA este situat în centrul județului, la încrucișarea unor drumuri importante de interes național și internațional.

Numele celui mai important centru urban al Transilvaniei reprezintă combinaţia reuşită a celor două elemente esenţiale ce au stat la baza formării limbii şi poporului român: Napoca - numele vechii cetăți dacice; Cluj - termenul latinesc care l-a desemnat ulterior (vine din Clausum-orașul fiind închis, cantonat între dealuri).

Mare centru cultural, universitar și industrial, Cluj-Napoca se mândrește cu alese contribuții la cultura și știința românească, fiind centru urban remarcant prin cele două teatre dramatice, două opere, două teatre de păpuși, prin casele de cultură, filarmonica, muzee, între care şi Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei ce datează din secolul al XIX-lea. Important centru de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, la ora actuală, în oraș își desfășoară activitatea 23 de institute de cercetare și filiale cu un personal de înaltă calificare. 

 

BISERICA SFÂNTUL MIHAIL

Lăcașul, cu picturi murale executate în sec. al XV-lea, şi vitralii bine păstrate, a fost ridicat pe locul capelei Sf. Iacob între anii 1350-1487 și este unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectură gotică din Transilvania. 

Monumentul Matei Corvin, proiectat pe fațada sudică a Bisericii Sf. Mihail şi amplasat în Piaţa Unirii, impresionează pe orice turist prin statica sa monumentală. Înconjurat de clădiri vechi ce datează din sec. al XVIII-lea, de locuri de distracţie, bulevarde şi zone pietonale, ansamblul statuar a devenit, în ultimii ani, punctul zero al întâlnirilor dintre clujeni. 

 Este înscris în lista statuilor memoriale ale UNESCO, ocupând locul al 5-lea.

Momumentul îl infațișează pe regele Matia Corvin într-o ipostază ecvestră impunătoare, primind omagiul conducătorilor contemporani:

 

UNIVERSITATEA BABEŞ BOLYAI

Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB) situată în Cluj-Napoca, este una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior de stat din România, continuatoarea tradiției Universității din Cluj, înființată în anul 1872. Din punctul de vedere al numărului de studenți (peste 39.000), precum și al diversității specialităților oferite (105), este una dintre cele mai importante universități din România.

Universitatea poartă din anul 1959 numele bacteriologului român Victor Babeș și pe cel al matematicianului maghiar János Bolyai.

În 2011, Universitatea „Babeș-Bolyai” a fost clasificată în prima categorie din România, cea a universităților de cercetare avansată și educație.

 

ZIDURILE DE APĂRARE ALE CETĂȚII CLUJULUI

În secolul al XIII-lea au fost ridicate primele ziduri de apărare ale cetății Clujului prevăzute cu turnuri de observație. Cetatea se află pe malul drept al Someșului și ocupă 7 ha. Două secole mai târziu au fost construite, cu sprijinul meșteșugarilor, alte ziduri din piatră, având porți de intrare și bastioane menite să protejeze vechea fortificație. Fragmentele de fortificație care s-au păstrat până azi sunt Turnul Pompierilor și Bastionul Croitorilor, care au rezistat în timp păstrandu-și forma originală.

 

MUZEUL DE ARTĂ CLUJ-NAPOCA

Înfiinţată ca instituţie cluturală în anul 1951, muzeul funcționează din anul 1956 în Palatul Banffy (o clădire barocă construită pe baza planurilor arhitectului J. E. Blaumann, între 1774 – 1785), având destinaţia de reşedinţă a guvernatorului Transilvaniei. Este cel mai important edificiu baroc din Cluj-Napoca şi unul de referinţă pentru arhitectura de secolul XVlll din România, decoraţia arhitecturală în piatră fiind completă cu o serie de sculpturi cu valoare artistică deosebită realizate de Anton Achuchbauer.

 

STRADA ÎN OGLINDĂ

Obiectiv unic în Transilvania, partea vestică a străzii (între Piaţa Unirii şi strada Bolyai) a fost construită simetric în secolul al XIX-lea, în stil eclectic, urmând tendinţele acelor vremuri, inspirate de arhitectul Hausmann care a sistematizat într-o concepţie modernă Parisul.

Strada poartă numele marelui om politic Iuliu Maniu, fost prim-ministru şi personalitate cu rol marcant în unirea Transilvaniei cu România.

 

TEATRUL NAȚIONAL LUCIAN BLAGA 
ȘI OPERA ROMÂNĂ

Cele două instituţii de cultură au fost înfiinţate în 18 septembrie 1919, ca expresie a renaşterii spirituale de după Marea Unire de la 1918.

Clădirea care adăposteşte Teatrul Naţional Lucian Blaga şi Opera Română, a fost ridicată între 1904-1906, după planurile celebrilor arhitecţi Helmer şi Fellner. Sala dispune de 928 de locuri şi este realizată în stil neobaroc, cu inflexiuni stilistice inspirate de secesionism în decorarea holului.

 

GRĂDINA BOTANICĂ ALEXANDRU BORZA ȘI MUZEUL BOTANIC

Grădina Botanică "Alexandru Borza" a Universităţii Babeş Bolyai din Cluj-Napoca a fost înfiinţat în anul 1920 de către profesorul Alexandru Borza. În organizarea ei primează concepţia ştiinţifică în materie de clasificare a plantelor şi de fitogeografie, armonios îmbinată cu rafinamentul artistic care-i imprimă o notă de farmec şi pitoresc, cu totul aparte. Prin modul de amenajare, bogăţia specifică şi funcţiile îndeplinite, acest obiectiv reprezintă, pe drept cuvânt, o perlă a municipiului nostru şi un patrimoniu naţional ce trebuie cunoscut şi protejat.

 

COLECȚIA DE ISTORIE A FARMACIEI

Colecţia de Istorie a Farmaciei se află în cea mai veche farmacie din Cluj, cunoscută sub numele de farmacia Hintz, a cărei primă atestare documentară datează din anul 1573.

Muzeul a fost inaugurat în anul 1954. Ulterior, din anul 1963, Muzeul Farmaciei a primit numele de Colecţia de Istorie a Farmaciei fiind subordonată Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei. La originea acestui muzeu se află colecţia de obiecte farmateutice transilvănene a profesorului Iuliu Orient (1869-1940), expusă în anul 1904 într-una dintre sălile Muzeului Ardelean. Această colecţie, însumând 1800 de piese, a fost donată muzeului, fiind imbogăţită pe parcursul timpului prin alte donaţii valoroase care ilustrează activitatea farmaceutică din Transilvania între secolele XVl-XX.

 

PARCUL ETNOLOGIC ROMULUS VUIA

Parcul Etnografic Naţional Romulus Vuia, secţia în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, înfiinţat în 1929, poartă numele fondatorului şi primului director al muzeului, profesorul Romulus Vuia.

Exponatele sunt reprezentate de construcţii grupate pe tipuri zonale de gospodării şi monumente de arhitectură populară, instalaţii populare, ateliere mesteşugăreşti, precum şi fântâni, porţi, troiţe şi textile de interior.